miercuri, 27 aprilie 2011

Visul lui Sicomoro. Un poem de Pere Bessó

VISUL LUI SICOMORO
                                 Ultimele păsări concresc odată cu venirea ploii
                                 Veycel Çolak

Cristalul făcut fărâme în urechi
tot ascultând cuvântul de piatră

(Altfel de lacrimi.
Nu există noapte,
pentru că nu cunosc spaţiul visului
neîmplinit, lumina copacului cel diferit,
bezna bântuie în ochi

Cuvinte şi urzici, aşchii
de violină în cântecul păsărilor)

încrustat în smochine şi licoarea de jasmin
culmina-va durerea. 

EL SOMNI DEL SICÒMOR
 (originalul în limba catalană) 

Els darrers ocells s’acreixen amb la pluja
Veysel Çolak

El cristall esmicolat a l’oïda
per escoltar la paraula de pedra

(Llàgrimes d’una altra manera.
No hi ha nit,
car no conec l’espai del somni
trencat, la llum de l’arbre d’una altra manera,
foscor cendra als ulls

Paraules i ortigues, engrunes
de violí en el cant de les aus)

incrustat en figues i licor de gessamí
culminarà el dolor.

(de Aigües turques, 2010)

EL SUEÑO DEL SICÓMORO
(trad. în spaniolă)

Los últimos pájaros se acrecen con la lluvia
Veysel Çolak

El cristal hecho añicos en los oídos
por escuchar la palabra de piedra

(Lágrimas de otra manera.
No hay noche,
pues no conozco el espacio del sueño
roto, la luz del árbol de otra manera,
oscuridad ceniza en los ojos

Palabras y ortigas, migajas
de violín en el canto de las aves)

incrustado en higos y licor de jazmín
culminará el dolor.

Niciun comentariu :

Trimiteți un comentariu