sâmbătă, 19 august 2017

Poema de SAGRARIO HERNÁNDES (SAGO SAY)*



Fotografia postată de Sago Say.

***
La árida belleza de la soledad
donde los gigantes nacen
y las mariposas mienten su vuelo. Allí
como refugio
como ausencia
desmintiendo a la muerte
corrigiendo a la vida
desoyendo temores y vacíos.

***
Frumusețea aridă a singurătății
unde giganții se nasc
iar fluturii se prefac că zboară. Aici
servind ca refugiu
drept loc de absență
negând moartea
punând în ordine viața
ignorând temeri și pustietăți.

*trad. al rumano por A.L.

SIMULACRO de José Miguel Junco Ezquerra (trad. al rumano*)



Fotografia postată de José Miguel Junco Ezquerra.

SIMULACRO

Clandestino el dolor
por esas calles,
andando muy resuelto,
mirando al horizonte,
celebrando la vida.
Como si imaginara
que está cruzando un puente,
como si pretendiera
que está naciendo un río.
Un topo cuando asoma.

SIMULACRU

Ascunsă durerea
pe aceste cărări,
pășind cu fermitate,
privind spre orizont.
Ca și când ar urma
să treacă peste o punte,
ca și când ar crede
că se naște un râu.
Chip de orbete când se arată.

*trad. al rumano por A.L

Poema de Rainer Maria Rilke (trad. al rumano*)



Resultado de imagen de foto rilke gratuito

***
No debes comprender la vida;
como una fiesta se hará entonces.
Haz que te pase cada día
igual que un niño, al caminar,
deja que cada ráfaga
le regale mil flores.

Reunirlas y ahorrarlas,
no se le ocurre al niño.
Las saca, suave, de cabellos
donde gustaron apresarse,
y pidiendo nuevas extiende
sus manos otros años jóvenes.

(versión española de Antonio Moya, del poemario Poesías juveniles)

***
Nu trebuie să știi ce e viața;
va fi atunci o sărbătoare.
Fă așa ca fiecare zi să fie cum e
a unui copil, atunci când merge,
lasă ca fiecare rafală de vânt
să îi aducă un noian de petale.

Să le adune și să le păstreze,
copilul nu va ști să o facă.
Scoate-le una câte pe una din plete
unde lin se aciuaseră,
și cere altele noi să îți vină
cu mâinile întinse spre anii din urmă...

*trad. al rumano por Andrei Langa

sâmbătă, 5 august 2017

POESIS*




POESIS
(în memoria lui Leonard Tuchilatu)

Cu poezia te îndepărtezi
de lume, ca de urmele lăsate.

Te scoli în zori și pare că visezi
un munte ce se mișcă sub zăpadă.

O punte care iată a căzut,
lăsând în aer arcul său romanic.

Lumina, ca într-un triptic tăcut,
pogoară peste urbea nostră, harnic.

Chiar dacă vine Noul început,
cu poezia, deh, nu se pactează...

Nu poți să pui trecutul ”la trecut”,
iar viitorul nu e-un pui de barză.

Învață să privești fără să vezi
și caută cu ochii prin pustie.

Cu poezia te îndepărtezi,
ca cineva din urmă să îți vie. 

*A.L., poezie de autor

POESIS

(En memòria de Leonard Tuchilatu)

Amb la poesia t’allunyes
del món, com de les ombres deixades.

Et lleves a l’alba i pareix que somies
una muntanya que es mou sota la neu.


Un pont heus ací que ha caigut,
deixant en l’aire el seu arc romànic.

La llum, com en un tríptic callat,
descendeix a la nostra urbs, faenera.

Encara que vinga el Nou Començ,
amb la poesia, compte, no es pacta...

No pots criar el passat “en el passat”,
i el futur no és un nadó de cigonya.

Aprén a mirar sense veure
i busca amb els ulls pel desert.

Amb la poesia t’allunyes,
com algú que vinga darrere de tu.
 
*Poema d’ANDREI LANGA traduït del romanés al català per PERE BESSÓ


Un poema de Sago Say (SAGRARIO HERNÁNDES)*



Fotografia postată de Manuel Olivas Jiménez.

***
A las doce menos cuarto de mi vida
los tacones gastados
y a media luz los ojos.
Esa hora
en que las sombras aman
los cuerpos medio rotos
y los relojes mueren en la boca
azul de las mañanas.
En esa hora cínica
acostumbrada al eco del vacío
comienza el retroceso hacia mí misma.

***
La ora douăsprezece fără un sfert al vieții
am tocurile uzate
și ochii pe jumătate închiși.
E ora
când umbrele iubesc
corpurile înjumătățite
iar orologiile muțesc pentru totdeauna
în gura albastră a dimineților.
La această oră cinică
obișnuită cu ecoul vidului
începe întoarcerea în mine însumi.


*trad. al rumano por A. Langa