sâmbătă, 5 august 2017

Un poema de Sago Say (SAGRARIO HERNÁNDES)*



Fotografia postată de Manuel Olivas Jiménez.

***
A las doce menos cuarto de mi vida
los tacones gastados
y a media luz los ojos.
Esa hora
en que las sombras aman
los cuerpos medio rotos
y los relojes mueren en la boca
azul de las mañanas.
En esa hora cínica
acostumbrada al eco del vacío
comienza el retroceso hacia mí misma.

***
La ora douăsprezece fără un sfert al vieții
am tocurile uzate
și ochii pe jumătate închiși.
E ora
când umbrele iubesc
corpurile înjumătățite
iar orologiile muțesc pentru totdeauna
în gura albastră a dimineților.
La această oră cinică
obișnuită cu ecoul vidului
începe întoarcerea în mine însumi.


*trad. al rumano por A. Langa

Niciun comentariu :

Trimiteți un comentariu